SJG-2083CS Contor online pentru concentrația de acid alcalin

În apa pură, o mică parte din molecule pierde un hidrogen din structura H2O, într-un proces numit disociere. Apa conține astfel un număr mic de ioni de hidrogen, H+, și ioni hidroxil reziduali, OH-.

Există un echilibru între formarea și disocierea constantă a unui mic procent de molecule de apă.

Ionii de hidrogen (OH-) din apă se unesc cu alte molecule de apă pentru a forma ioni de hidroniu, ioni H3O+, care sunt numiți mai frecvent și mai simplu ioni de hidrogen. Deoarece acești ioni de hidroxil și hidroniu sunt în echilibru, soluția nu este nici acidă, nici alcalină.

Un acid este o substanță care donează ioni de hidrogen în soluție, în timp ce o bază sau o alcalie este o substanță care absoarbe ioni de hidrogen.

Toate substanțele care conțin hidrogen nu sunt acide, deoarece hidrogenul trebuie să fie prezent într-o stare care se eliberează ușor, spre deosebire de majoritatea compușilor organici care leagă hidrogenul foarte strâns de atomii de carbon. Prin urmare, pH-ul ajută la cuantificarea concentrației unui acid, arătând câți ioni de hidrogen eliberează în soluție.

Acidul clorhidric este un acid tare deoarece legătura ionică dintre hidrogen și ionii de clorură este una polară, care se dizolvă ușor în apă, generând mulți ioni de hidrogen și făcând soluția puternic acidă. Acesta este motivul pentru care are un pH foarte scăzut. Acest tip de disociere în apă este, de asemenea, foarte favorabil în ceea ce privește câștigul energetic, motiv pentru care se întâmplă atât de ușor.

Acizii slabi sunt compuși care donează hidrogen, dar nu foarte ușor, cum ar fi unii acizi organici. Acidul acetic, care se găsește în oțet, de exemplu, conține mult hidrogen, dar într-o grupare de acid carboxilic, care îl menține în legături covalente sau nepolare.

Prin urmare, doar unul dintre hidrogeni este capabil să părăsească molecula și, chiar și așa, nu se obține prea multă stabilitate prin donarea acestuia.

O bază sau o substanță alcalină acceptă ioni de hidrogen și, atunci când este adăugată în apă, absoarbe ionii de hidrogen formați prin disocierea apei, astfel încât echilibrul se schimbă în favoarea concentrației de ioni hidroxil, făcând soluția alcalină sau bazică.

Un exemplu de bază comună este hidroxidul de sodiu, sau soia, utilizată la fabricarea săpunului. Când un acid și o bază sunt prezenți în concentrații molare exact egale, ionii de hidrogen și hidroxil reacționează ușor unul cu celălalt, producând o sare și apă, într-o reacție numită neutralizare.